Istoria creării Apostilei

Istoria creării Apostilei

Orice studiu al unui termen începe cu determinarea semnificației acestuia.
Din punct de vedere etimologic cuvântul „Apostilă” provine din latina veche „postilla”, care înseamnă – „apoi, mai târziu”. Apoi, acest cuvânt a trecut în franceză ca „postille” – „adnotare” și s-a transformat mai târziu în verbul „apostiller”.

După dicționar: Apostila este un fel de adăugare sau adnotare la marginea unui document. Prin urmare, a apostila înseamnă a adăuga un comentariu la un document scris.

În contextul subiectului nostru, Apostila este un certificat bazat pe Convenția cu privire la Apostila care certifică originea unui document oficial.
Important! Apostila este un certificat destinat numai utilizării în străinătate.
Această Convenție cu privire la Apostilă a fost semnată la Conferința de la Haga din 5 octombrie 1961.
Acest acord include 110 țări, inclusiv Moldova, România, Federația Rusă. De asemenea, se includ și multe țări din UE, inclusiv Franța, Italia, Germania, Spania, Ucraina.

Fapt interesant! Inițial, au fost luați în considerare 2 termeni – „apostilă” și „atestare”. Preferința a fost dată termenului „apostilă” datorită modului de a pronunța a acesteia.

Cum ar trebui să fie o apostilă?
Apostila prezentată de către Convenție are o formă pătrată cu o latură de cel puțin 9 cm, cu toate acestea, parametrii apostilei variază în diferite state. Forma acestea, nu ar trebui să fie foarte diferită cu mult față de parametrii inițiali, deoarece acest lucru poate duce la respingerea ei de către statul solicitat.
Designul apostilei poate diferi prin font, culoare și prin adăugarea siglei autorității competente. Cu toate acestea, pentru a evita confuzie, în țările cu mai multe autorități competente, designul trebuie să fie convenit între ele.
În plus față de titlu, textul apostilei pot fi completat în limba autorității competente respective. Titlul în sine trebuie să fie în franceză – Apostille (Convention de La Haye du 5 octobre 1961).

Decizia Convenției a fost că numai documentele oficiale, numite și documente publice, pot fi apostilate. Formalitatea actului este determinată de autoritățile statului din care provine documentul. Sunt identificate 4 categorii de documente cărora li se aplică apostila:

  • Acte administrative: certificate de naștere, deces și căsătorie; certificate medicale; diplome, certificate eliberate de agenții guvernamentale; dosare penale; caziere judiciare; extrase din registre oficiale;
  • Documente emise de organe asociate tribunalului sau instanței;
  • Acte certificate de un notar;
  • Certificate oficiale;

Important! Apostila nu se aplică documentelor diplomatice și consulare, precum și documentelor legate de operațiuni comerciale sau vamale.

Apostila are anumite restricții juridice. Aceasta confirmă doar autenticitatea originii documentului, dar nu și conținutul acestuia. Aceasta înseamnă că apostila nu confirmă legalitatea documentului. Apostila confirmă doar că conținut este adevărat.
Convenția a oferit statului de origine dreptul de a determina acceptabilitatea și admisibilitatea documentelor oficiale. Adică, dovedirea autenticității și corectitudinii executării actului revine autorităților competente din țara de destinație. Cu alte cuvinte, apostila în sine nu afectează în niciun fel valoarea probatorie a unui document oficial.

Apostilele sunt emise de autoritățile competente respective. Autoritățile sunt numite de fiecare stat care face parte din Convenție, ținând seama de funcțiile oficiale care au autoritatea de a aplica apostila. Statul are dreptul de a desemna autoritățile competente în numele și numărul dorit.
Funcțiile autorităților competente sunt:

  • verificarea autenticității documentelor;
  • aplicarea apostilei;
  • înregistrarea fiecărei apostile într-un registru special;

Concluzia este: funcționalitatea convenției depinde de profesionalismul și conștiința autorităților competente.

Din 2006, a apărut în vigoare un format electronic de apostilă. Acesta este realizat prin intermediul programului e-APP. Acest program asigură funcționarea continuă a Convenției, fără a fi supus schimbărilor factorilor externi.
Formatul scris este încă considerat de bază, dar conversia documentelor în format electronic ia amploare în număr considerabil. În acest caz se folosește apostila electronică. Astfel de apostile sunt deja utilizate în mai multe țări, inclusiv în Republica Moldova.

Există o serie de motive pentru care vi se poate refuza o apostilă.
În acest caz, pentru a evita greșeli și, în consecință, pentru a economisi timp prețios, vă recomandăm să vă adresați centrului nostru multifuncțional pentru ajutor profesional. Documentele și tot ceea ce este legat de acestea sunt responsabilitatea noastră directă.

Experții noștri vă vor sfătui și vă vor ajuta în procesul de apostilare a documentelor de care aveți nevoie.